Alin Niță: Bună seara stimaţi telespectatori sunt Alin Niță, gazda dumneavoastră în această seară frumoasă. Anul trecut și la începutul anului acesta am vorbit foarte mult de cele două cuvinte care practic domină spectrul tehnologiei informației. Este vorba de online și digitalizare. Atunci când am vorbit de online, am avut multe emisiuni pe tema aceasta. Ne-am uitat către exteriorul unei organizații, a unei companii astfel încât să se ducă către piață şi să își vândă produsele. Dar iată că și digitalizarea joacă un rol important. Iar dacă vorbim de performanță, dacă vorbim de eficiență, trebuie să ne gândim la ambele pentru a putea să fim profitabili. Se spune că mulți dintre oamenii care inovează sunt oameni leneși, pentru că ei caută mereu moduri în care să muncească mai puțin. În această seară vom discuta despre digitalizare și mai mult decât digitalizare și o să vedeți pe parcursul emisiunii la ce mă refer. În special vorbim despre transformarea digitală şi despre robotizare. Iată că vorbim din nou despre roboți, despre procesele și fluxurile de lucru interne pe care le are organizația. Pentru a putea discuta toate aceste lucruri am invitat în această seară doi parteneri de dialog. Este vorba de Aurelian Iuscu, managing partner la firma Business Future Solutions. Putem spune că este un artizan al proceselor interne și modul în care se optimizează ele, dar aș mai completa un lucru. Îmi vin în minte cuvintele pe care le-a spus el la un moment dat: „Îmi place să vorbesc despre eliminarea risipei din organizații.” Bună seara, Aurelian!
Aurelian Iuscu: Bună seara Alin şi mulțumesc pentru invitație.
Alin Niță: Și alături de noi este pentru prima dată în studio și îi mulțumim că ni s-a alăturat, Mario Popescu. Mario Popescu este CEO la Tailent, o companie care s-a implicat în dezvoltarea propriei platforme de automatizare a proceselor folosind roboți. O să ne spună el mai multe despre ce este vorba. Compania are implicații atât în România, America, Africa de Sud şi Asia și îi mulțumesc pentru că este în studio alături de noi.
Mario Popescu: Bună seara şi mulțumesc frumos pentru invitație!
Alin Niță: Aș vrea să vă întreb pe amândoi – atunci când auziți de la organizații cuvântul digitalizare, care sunt primele idei care vă vin în minte? Aurelian?
Aurelian Iuscu: Prima idee care îmi vine în minte este dorința de a elimina risipa. În general, vrând, nevrând, în activitatea de zi cu zi ai nişte task-uri care intră în această categorie de risipă, care are impact în lipsa de productivitate și dacă ne ducem mai departe, ce își dorește orice acționar sau orice manager de companie este acea diminuare a profitabilității. Deci noi tindem să punem umărul la creșterea profitabilității unei companii care poate fi făcută și prin această zonă de digitalizare.
Alin Niță: Mario, ce îți transmite cuvântu digitalizare atunci când îl auzi de la companii? Este timpul meu, vreau să fac digitalizare.
Mario Popescu: Interesant este faptul că este un concept care poate fi ușor diferit de la o organizație la alta. Primul lucru înseamnă de fapt pe de-o parte prezent, necesitate și în al doilea rând înseamnă viitorul. Adaptarea la modernitate.
Alin Niță: Dacă ar fi să ne uităm la procesele de lucru și să plecăm de aici pentru că orice organizație prin procese de lucru, practic, integrează activitățile pe care le are cu ceea ce au de făcut angajații cu rezultatul final pe care trebuie să îl obțină. Din perspectiva acestei digitalizări, deși este mult mai mult decât ideea de digitalizare, vreau să discutăm acest aspect. Cum ar trebui să se uite organizațiile la aceste procese și fluxuri de lucru, Aurelian?
Aurelian Iuscu: În general, uitându-ne un pic în spate, pe parcursul anilor în care ne-am ocupat de partea aceasta de optimizare procese, ne-am dat seama că, în general, partea aceasta de definire a ceea ce îţi doreşti este foarte importantă și aș îndrăzni să o compar cu fundația unei case. Dacă reuşeşti să faci o definire a ceea ce îți dorești, să pui să zicem, acea temelie de bază, după aceea poți urca pe verticală cu mult mai multe etaje și aici comparând, m-aş uita pe axa timpului, companiile au mers pe partea aceasta de self service center, au centralizat partea aceasta de activităţi care erau repetitive, cele care se pretează acum foarte bine la partea de automatizare, după care au mers într-o zonă în care au zis OK, centralizarea și un singur nucleu care face această activitate cumva de back-office pentru mai mulţi sateliți ai firmei merge foarte bine, dar fi interesant să o externalizăm. După aceea, uitându-mă tot pe axa timpului și făcând un pas mai înainte, au zis aşa: ,,E foarte interesantă treaba asta, dar parcă standardizarea proceselor ar duce la o eficiență mai bună.” După care, acum deja aș îndrăzni să zic că este acel as din mânecă, care vine și zice așa: RPA – Robotic Process Automation, care vine și, cumva, încearcă să facă automat acele task-uri pe care noi le făceam repetitiv, erau plictisitoare, lăsând astfel resursa umană să poată să se orienteze către o zonă de creație, de inovare și despre asta poate vom reuși să vorbim şi în seara aceasta.
Alin Niță: Mario, cum este cu zicala aceea: ,,Domnule, asta este munca de robot.” Ce înseamnă acest RPA? Este definiția, să spunem, pentru telespectatorii noștri care nu au avut tangență cu aceste tipuri de soluții – De cele mai multe ori sunt privite ca roboţei. Dar ce sunt acei roboţei? Ce este acest RPA?
Mario Popescu: E foarte bună comparația pentru că asta e esența. Acțiunile repetitive și plictisitoare din viața fiecăruia dintre noi. Putem să vorbim de orice fel de poziție, deoarece orice fel de job presupune și activități repetitive. E vorba de acțiunile repetitive de unde şi această zicală românească „muncă de robot”. Nimeni nu își dorește să facă munca asta, nimeni nu e bucuros să completeze formulare, să mute date dintr-o parte în alta. Nimeni nu e încântat să facă partea asta. Asta tratează RPA-ul. Practic, robotic process automation asta face: automatizată procese sau deleagă munca asta repetitivă de la oameni și o scoate către niște componente de robot software, care asta fac. Sunt gândite, specializate să automatizeze niște task-uri bine definite și să preia aceste lucruri de la om încât să lase – cum spunea Aurelian mai devreme, exact asta cred că este esența – oamenii să se poată focusa pe părțile mai creative din poziția lor, din job-ul lor; să aducă mai multă valoare companiei și să aibă inclusiv mai multă satisfacție față de jobul lor de zi cu zi.
Alin Niță: Probabil telespectatorii noștri se întreabă: mie mi se potrivește o astfel de soluție de robotizare? Cui i se potrivește o astfel de soluție de robotizare?
Mario Popescu: În general Robotic Process Automation se potrivește, hai să nu zicem pentru 100%, dar în mare parte pentru majoritatea joburilor din ziua de astăzi. Putem face un mic exercițiu și să ne gândim cum decurge ziua fiecăruia dintre noi, indiferent de activitatea pe care o avem, mai ales în ultimul an. Mare parte din oameni au fost destul de prinși în pereții casei pentru muncă și cred că putem să facem un exercițiu imaginar să ne gândim cum decurge ziua din momentul în care începe ziua de muncă până se termină. Sigur există o serie de lucruri care chiar ne enervează aș zice, câteodată, că trebuie să facem anumite lucruri. Pot să vorbesc despre industria hotelieră, spre exemplu, unde un recepționer poate să nu mai scrie date de mână și poate să preia automat niște date din documentele de identitate. Pot să vorbesc de companii care au oameni specializați, iar unul dintre task-urile lor este să introducă datele din extrasele bancare. Aceasta este o muncă de robot, exact ce spuneam mai devreme. Nimeni nu își dorește să facă asta, să colecteze datele, să se uite linie cu linie în fișierele care vin de la bănci și să le introducă într-un sistem software al companiei respective. Sunt exemple foarte punctuale unde se potrivește Robotic Process Automation și, cum spuneam, e agnostic de industrie în sine. Ţine mai mult de software, ține de softul care este practic folosit de noi ca oameni în jobul nostru de zi cu zi și acolo intervine să ne facă viața mai bună.
Alin Niță: Și cum pot să îmi dau seama, Aurelian, dacă acele procese pe care eu le am, aduc valoare, o automatizare și o robotizare a lor astfel încât să investesc într-o astfel de soluție?
Aurelian Iuscu: În general, proiectele pe care le lansăm cu acest target de automatizare le trecem prin niște filtre. În general demersul cel mai corect și din perspectiva unui proiect într-o companie mai mare, medie sau mică este într-o manieră structurată de felul următor. În general e foarte bine să pornim de la harta macro proceselor. Sunt acele procese de business, de decizii ale managementului, urmate de identificarea proceselor operaționale și a proceselor suport. În general pe zona aceasta de procese suport, există o șansă foarte mare ca 80 la sută dintre acestea să se preteze la automatizări. În momentul în care ne uităm pe acele criterii, cele mai importante argumente sunt acelea în care am o repetitivitate mare a procesului, adică fac foarte des acel proces adică. E foarte important să fie niște intrări stabile și dacă se poate într-o manieră de flux informațional, adică să nu fie pe o hârtie cu scris de mână, că atunci e destul de dificil. Dacă am intrările în procese standardizate și acum deja, după un an de pandemie venim într-o zonă în care toți s-au obișnuit să folosească această zonă pe care o numim noi information flow, adică intrările în proces să fie pe partea informațională. Din această perspectivă aș vrea să reiau că e foarte important să fie un proces repetitiv cu volum foarte mare, intrările să fie standardizate, să nu fie foarte multe excepții. Şi aici este partea în care provocarea noastră cea mai mare este de a identifica acele zone de excepție, să le ducem pe o zonă de standardizare. După care, identificarea pe o anumită grilă ne dă răspunsul dacă procesul se pretează de la 80 la sută în sus să fie robotizat luăm decizia rapid să fie robotizat, adică să fie automatizat, dacă este sub, atunci ar trebui să te uiți cu atenție, să faci niște optimizări astfel încât să crești acest procent de luarea deciziei.
Mario Popescu: Sunt unele care merg către 90% sau chiar 100%, unde nici nu mai stai pe gânduri. Aș vrea să dau un exemplu, să nu fim foarte tehnici din perspectiva telespectatorilor. Dacă o bancă vrea să facă o interogare la biroul de credit asta înseamnă că ia copy-paste CNP-ul sau CUI-ul firmei, se duce, introduce accesul la un site al unui minister după care preia informația, o trece într-o bază de date. Pentru această muncă repetitivă pe care omul o face într-un minut, un minut și jumătate, roboţelului îi trebuie o secundă – două, maxim trei și atunci crește productivitatea.
Alin Niță: Ceea ce ai spus la un moment dat, poate fi robotizat sau automatizat, dar sigur și robotul este un cod care este scris într-un anumit fel ca să rezolve printr-o anumită abordare, o anumită problemă pe care vrea să o rezolvăm. Care e diferența dintre automatizare și robotizare, să spunem așa, având în vedere că e posibil ca, pentru o anumită funcție din proces să ai o aplicație simplă care îți rezolvă ceva și nu un roboțel. Când spunem roboţel nu ne referim neapărat la cineva îmbrăcat așa în fier, care stă acolo și face el anumite acțiuni. Şi aici am o întrebare – este roboțelul ceva fizic?
Mario Popescu: Întrebarea este foarte bună pentru că observ că oamenii încă nu fac diferența între software și hardware. Există această tendință când auzim de acel robot, mintea noastră se duce direct la ceva hardware, la un robot din Star Wars, la lucruri de genul acesta și atunci trebuie să luăm în calcul componenta software. Robotul soft este mai mult invizibil si neintruziv în primul rând și caracteristica lui principală este cea de automatizare, ca asta era partea de început a întrebării și este foarte bună. Automatizarea nu e de astăzi sau de acum o săptămână. Modalitățile de automatizare de procese se întâmplă de foarte mult timp. Este vorba de forma pe care o capătă automatizarea, îmbrăcând-o cu un roboțel software. Robotul acesta software vine peste infrastructura existentă la compania respectivă, vine peste aplicațiile software care există deja acolo și nu face deranj, să zic așa. Se mulează peste infrastructura existentă, nu necesită schimbări, change management și procese foarte complicate ca să fie pus la treabă și atunci aceasta este în primul rând partea lui principală. Apoi, robotul software are o caracteristică excelentă de a asigura un canal de comunicare între aplicații care nu au fost gândite să funcționeze, nu au fost scrise cu ideea că ele vor trebui să comunice între ele la un moment dat și atunci robotul software poate să interacționeze pe de-o parte cu o aplicație, poate să ia date dintr-o anumită aplicație și să le integreze în altă aplicație. Poate să ia şi să colecteze niște date din aplicația 1 și să ducă niște rapoarte în aplicația 2 apoi spre exemplu.
Poți afla mai multe informații despre subiectul digitalizare, urmărind întreaga emisiune. Dacă vrei să urmărești întreaga emisiune, dă play videoclipului:
